O zi perfectă

Ceasul sună prelung și enervant. Cu o seară înainte negociase îndelung tipul de sonerie, dar ceasul se arătase de neînduplecat – va fi unul foarte enervant, pentru că nu își mai permitea încă o întârziere la job. Avea deja 40 de puncte de penalizare, risca să nu mai poată intra în casă. Mormăi furios și întinse mâna să îl închidă. Ceasul se aștepta la asta și se feri. Țârâitul deveni și mai enervant, așa că, până la urmă, fu nevoit să se ridice din pat. Bombăni și se îndreptă spre baie. Apucă să se stropească puțin pe față, și robinetul se opri singur. Apometrul îl avertizase deja de două ori că este la limita de sus a consumului lunar. ”Excelent” îşi spuse, gândindu-se că mai avea o săptămână din lună. Luă cafetiera, dar aceasta refuză să pornească. Precis primise analizele medicale obligatorii care arătau că avea tensiunea prea mare. Se resemnă cu apa rece cu o felie de lămâie, fără nici un pic de îndulcitor.

Se mai învârti puțin prin living, trăgând cu ochiul la frigider. Aseară băuse o bere pe la zece, și, de obicei, frigiderul ținea minte și nu se mai deschidea timp de opt ore. Mai ales dacă primise și el analizele, sigur nu va avea parte de micul dejun. Până la urmă se hotărî să încerce. Se baza pe faptul că atunci când îşi alesese frigiderul, o făcuse din seria de frigidere oferite de altă firmă decât cea care produsese cafetiera. Prin urmare, cele două electrocasnice nu prea comunicau între ele.

Avu noroc, dar numai pe jumătate. Frigiderul se deschise, dar deblocă doar sertarul de legume. Tot era ceva. Mâncă o roșie și un măr care cine știe cum se rătăcise pe acolo, în timp ce se îmbrăca. Ceasul începu iar să țârâie enervant. Făcea exces de zel, era perioada de verificare a garanției, și dorea ca cei de la firmă să vadă cât este el de activ. Acum dacă era sincer, trebuia să recunoască faptul că era în întârziere. Avea 15 puncte penalizare pentru depășirea greutății, deci mașina nici gând să pornească, așa că trebuia să meargă pe jos, sau, în cel mai bun caz, cu trotuarul rulant, dacă i se va permite.

 

images
sursă desen

Ieși din bloc și se uită pe cer. Din fericire era senin. O porni spre birou, iar pe drum mai trimise către frigider un email cu necesarul de aprovizionare. Spera să i-l aprobe, totuși. Asta avea să afle seara. Apoi gândul îi fugi către treburile de la birou.

Ziua  perfectă  începuse.

PS Cum vor fi electrocasnicele viitorului? Habar nu am. (articol scris în cadrul campaniei „Cum ar trebui să fie electrocasnicele viitorului?”)

Cristi Nedelcu

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s