Călător prin Bulgaria

Turismul este unul dintre domeniile cele mai dinamice, în care dezvoltarea unor produse noi, care să se adreseze, pe cât posibil, unui grup cât mai specific este unul dintre instrumentele extrem de utile. În acest sens trebuie văzută inițiativa Asociației Române pentru Transfer Tehnologic și Inovare – ARoTT – care implementează în prezent proiectul ”Friendly destinations for seniors 55+”, implementat în cadrul Programului INTERREG V-A România – Bulgaria, în parteneriat cu “Phoenix – 21 century” din Bulgaria și RPSD din Vidin. Proiectul își propune sa focalizeze provocarea transfrontalieră asupra creării unui nou produs turistic inovator, turismul pentru seniori (persoane trecute de vîrsta de 55 de ani).

În cadrul acestui proiect particip la un tur, care își propune să pună în valoare destinațiile turistice de pe cele două maluri ale Dunării, accesibile grupului țintă amintit.

Vă invit să fiți alături de mine în această miniexcursie.

 

Călătoria a început în Vidin. Am mai fost, și am scris aici despre cum poate fi descoperit orașul ale cărui povești  merită aflate. Desigur, nu poți poposi în Vidin fără să vizitezi Cetatea Baba Vida.

DSC_0872

 

Una dintre cele mai bine păstrate fortificații medievale de pe teritoriul Bulgariei, cetatea are un farmec aparte dat de amplasarea ei pe malul Dunării. Ceea ce la vremea când a fost construită era o necesitate strategică, s-a transformat acum într-un avantaj turistic. Asta face parte din ironiile istoriei, care transformă lucrurile într-un mod pe care greu îl poți anticipa.

DSC_0875

Îmi dau seama că data trecută nu am vorbit despre legenda cetății Baba Vida. Turiștii care vizitează fortificația află, asftel, că odinioară țarul Vidinului avea trei fete – Vida, Kula si Gamza. Ca în povestea Regelui Lear, el își împarte regatul celor trei fete.

DSC_0874

Vida primește ținutul Vidinului, Kula, regiunea din jurul orașului cu același nume (aflat la 30 km), iar Gamza primește pământurile din jurul orașului Gamzigrad, aflat acum în Serbia. Kula si Gamza s-au căsătorit cu nobili care le-au risipit întreaga avere. Pentru a nu avea aceeași soartă, Vida a ales să rămână necăsătorită. Localnicii i-au spus Baba  Vida , iar cetatea a fost ridicată pentru ca ea să își poată apăra pământurile și supușii.

DSC_0886

În realitate, numele Baba Vida vine de la Baba Bdin (fostul nume al orașului), ceea ce înseamna ”Conducătorul Vidinului”. Dar povestea livrată turiștilor este mai frumoasă, decât banala formulă adminstrativă.

Și ca un ecou al acestei povești, cetatea este străjuită, pe partea dinspre uscat de statuia unei fete, operă a unui sculptor contemporan.

DSC_0868

 

Și pentru că tot am ajuns la arta contemporană din Bulgaria, am avut șansa ca vizita la cetatea să coincidă cu o expoziție de lucrări în metal realizate de Alexander Proinov.

DSC_0885

Înainte de a pleca spre Belogradcik, am mai vizitat câteva dintre obiectivele turistice din Vidin.

Fosta sinagogă, aflată acum în paragină, este una dintre cele mai mari construcții de acest fel din Bulgaria.

DSC_0904.JPG

Chiar dacă acum mai sunt în picioare doar zidurile, clădirea își păstrează aerul măreț de odinioară. Dacă va fi realizat proiectul prin care Primăria dorește să restaureze clădirea și să facă aici un centrul cultural, va fi unul dintre cele mai frumoase obiective din oraș.

DSC_0899

Sinanoga lui Osman Pazvantoğlu este și ea un punct obligatoriu, fie numai și pentru faptul că este singura care are în vârf nu o semilună, ci o inimă.

DSC_0913.JPG

A doua oprire a fost la Belogradcik, obiectivul turistic cel mai vizitat din această parte a Bulgariei.

Toamna este, poate, cel mai potrivit anotimp pentru a vedea Belogradcikul. Mai ales o toamnă blândă, care lasă o lumină dulce să cadă peste strâncile arămii, pictându-le cu nuanțe puternice.

DSC_0925

La Belogradcik spectacolul naturii se îmbină cu istoria într-un amestec plin de farmec care face din fiecare vizită aici un moment cu adevărat magic.

DSC_0924

Peisajul Belogradcikului poate fi mult mai bine admirat din balon.

 

Un zbor în aerul rece al dimineții de octombrie, când soarele răsare timid și aruncă raze piezișe spre stâncile arămii, face să pălească orice experiență din Capadoccia.

DSC_0875

Nordul Bulgariei nu înseamnă însă doar peisaje spectaculoae, ci și tradiție. Ca urmare, o vizită la Ciprovsky este obligatorie.

DSC_0915

Covoarele de aici sunt celebre nu doar în Bulgaria, ci în întreaga lume, prin faptul că sunt realizate prin aceeași tehnică tradițională, precum și ca urmare a modelelor folosite. Covoarele de la Ciprovsky seamănă teribil cu cele oltenești. Motive similare, tehnică de lucru identică, mod asemănător de obținere a culorilor. Și ambele își au rădăcinile în covoarele turcești.

De la Ciprovsky, urmează vizita la Mânăstirea Klisurski. Ridicată pe un deal, în apropierea unui sat care mai numără acum doar 16 locuitori, mănîstirea este a patra ca mărime din Bulgaria. Complexul include două biserici, trei clădiri rezidențiale, precum și mai multe dependințe.

DSC_0945

Revenind la natură,

Drumul spre Peștera Lebenița se strecoară printr-o pădure ai cărei copaci par a fi ruginit, într-o explozie de culori.

Peștera se află în interiorul unui munte care se ridică fără veste din mijlocul copacilor. Partea pe care noi am vizitat-o (pentru că peștera străbate întregul munte) se numește Ochiul datorită formei sale.

pestera 1

După excursia spre peștera Lebenița, ce poate fi mai potrivit într-o după amiază de toamnă liniștită decât o degustare. Vinurile de Borovitsa împrumută mult din caracteristicile locului – sunt catifelate dar puternice, cu un postgust accentuat în care se simt nuanțe de fructe de pădure.

 

vin 1

Peștera Măgura propune, fără îndoială, cea mai spectaculoasă călătorie subterană din această parte de Bulgariei. Explorarea durează o oră, timp în care ai momente în care te simți ca în Stăpânul Inelelor, mai exact în Moira (Khazad-dûm).

 

Nu doar stalactitele și stalagmitele atrag atenția ci și galariile înguste, care coboară amețitor. Din fericire, peștera este foarte bine amenajată, iar drumul nu presupune niciun pericol. Doar puțină adrenalină.

Din păcate cea mai interesantă atracție a peșterii este inaccesibilă. Mă refer la desenele rupestre, singurele de acest fel din Peninsula Balcanică. Pentru realizarea lor a fost folosit guano, iar temele sunt dintre cele mai diverse – plante, animale, vânători, divinități și chiar un calendar agricol. Desenele au fost datate și aparțin unor epoci diverse – începând cu Epipaleolitic, până spre Epoca Bronzului. Galeria cu aceste desene este, însă, închisă acum din cauza unei specii invazive foarte periculoase – turistul de cavernă. Este genul de turist care simte nevoia să lase urme pe unde trece, chiar și peste picturile rupestre.

pestera 4

Ieșirea din Peștera Măgura este spre lacul Rabisha, care îți oferă un peisaj liniștitor după o oră petrecută în interiorul muntelui.

lac1

Odată cu lacul Rabisha a luat sfârșit și călătoria prin Bulgaria, dar nu înainte de a poposi la Complexul Măgura, aflat la doar 500 de m de Peșteră. Oaspeții beneficiază aici de un restaurant unde pot servi preparate tradiționale, parcare privată gratuită, bar și piscină sezonieră, în aer liber.

 

Călătoria în Bulgaria a fost una extrem de bogată în experiențe dintre cele mai diverse. Merită să revii aici, pentru că sunt atât de multe obiective de vizitat, iar cele pe care le-ai văzut le poți redescoperi cu plăcere de fiecare dată.

 

Cristi Nedelcu

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s