Turcia – nu doar locuri, ci și oameni

 

Există mai multe feluri de a descoperi o țară. Cel mai la îndemână, pe care pe care îl practicăm cu toții în vacanță îl reprezintă locurile. Arhitectura, istoria, poveștile,  toate acestea sunt moduri de a lua cu noi o parte din țara pe care o vizităm. Mai târziu le vom tot povesti, modificându-le, uneori imperceptibil, alteori mai mult, în funcție de cum am simțit noi atunci și astfel construindu-ne amintirile acelei vacanțe.

Dar mai există un mijloc de a descoperi țara pe care o vizităm – privind oamenii. Chipurile lor îți pot spune mai multe despre ceea ce vizitezi, decît dacă ai citi tot felul de lucruri comune într-un ghid turistic. Ca urmare, în recenta vacanță din Turcia am făcut o adevărată colecție de portrete ale oamenilor de pe stradă.

Turiști, vânzători, locuitori ai orașelor prin care am trecut, oameni de toate vârstele și condițiile sociale. Chipurile lor spun multe despre o țară născută din conflictul Orient-Occident pe care nici acum nu l-a rezolvat la nivel de mentalitate. O țară orientală, cu obiceiuri și tradiții adânc înrădăcinate în această parte de lume, dar care speră mereu spre vest. Toate acestea se pot citi pe chipurile oamenilor surpinși în cele mai diverse ipostaze și momente ale zilei.

Cristi Nedelcu

 

 

 

 

069.jpg

 

497.jpg

060.jpg

210

392.jpg441.jpg

059.jpg

 

277.jpg

 

363.jpg

 

 

286.jpg

372.jpg

 

070.jpg

438.jpg

 

 

Reclame

Jurnal de Festival (2)

Ce rămâne după un spectacol de teatru? Dar după un Festival?

Teatrul este, poate, cea mai efemeră artă, după cum spunea și George Banu”Spectacolele mari rămîn, într-un fel, transmise de cei care le-au văzut şi devin apoi mitologice graţie textelor care au fost elaborate şi, încetul cu încetul, marea uitării, valurile uitării le şterg şi ele devin ca nişte umbre îndepărtate…” Cu toate acestea, el păstrează cel mai bine marile întrebări ale umanității, iar memoria teatrului este una extrem de ciudată, în care fotografia joacă un rol aparte, pentru că păstrează spațiul și figura încremenită a actorului, dar fără ritmul timpului.

Am mai scris despre fotografia de spectacol, cu ocazia vernisajului expoziției ”Atitudini”, dedicate actorului Marcel Iureș. Spuneam atunci că acest gen de expoziție trebuie judecată cu altă măsură, pentru că lucrările pendulează între fotografie artistică (portret) și document, suprapunând expresivitatea cu emoția unei clipe de timp încremenit. Fotografiile de festival sunt un capitol aparte al fotografiei de spectacol, pentru că readuc în memoria spectatorilor momente care au jalonat istoria acelui eveniment.

De aceea, initiativa unei retrospective fotografice a primelor zece ediții merită consemnată ca un punct de reper al actualei ediții a Festivalului Shakespeare. Nu este prima expoziție de acest gen, prima fiind organizată în 1997 de către Dorian Delureanu și Sean Hudson cu lucrările realizate de cei doi la prima ediție, cea din 1994.

Pentru retrospectiva de acum Florin Chirea și Dorian Delureanu au selectat din arhiva de imagini cele mai reprezentative momente ale festivalului craiovean. După cum a declarat Dorian Delureanu, unul dintre artizanii expoziției și membru fondator Omnia Photo: ”parte din fotografii erau realizate pe peliculă fotografică, și de aceea a fost necesară desfășurarea unor activități speciale (scanare, prelucrare, restaurare digitală). A fost emoționant să pot prelucra și aduce în expoziție fotografii realizate cu peste 20 de ani în urmă de mine sau de către alți fotografi și colaboratori ai teatrului  – Nicu Dan Gelep, Mihail Raul Pîrîianu”.

Privind aceste imagini ne reamintim cuvintele lui Voltaire ”Tot ce a atins inima devine memorie”.

Cristi Nedelcu

 

1994_festivalshakespearecraiova_TNC_titusandronicus_43_fotogelep.jpg
1994, ediția I, Teatrul National Marin Sorescu Craiova
Titus Andronicus/Regia Silviu Purcărete
foto – Nicu Dan Gelep

 

 

1994_festivalshakespearecraiova_76_fotodelureanu
1994, ediția I, Cheek by Jowl
Cum va place – Regia: Declan Donnellan
foto – Dorian Delureanu

 

1994_festivalshakespearecraiova_TNC_uburex_06_fotopiriianu.jpg
1994, ediția I, Teatrul National Marin Sorescu Craiova
Ubu rex cu scene din Macbeth/Regia Silviu Purcărete/
foto – Mihail Raul Pîrîianu

 

 

 

2008_festivalshakespearecraiova__15_fotoflorinchirea.jpg
2008, Maly Theatre Sankt Petesburg, Rusia 
REGELE LEAR /Regia: Lev Dodin
foto – Florin Chirea
2016_festivalshakespearecraiova__6_fotoflorinchirea.jpg
2016, ediția X, Teatrul Maghiar de stat “Csiki Gergely” Timişoara, România
FURTUNA/ Regia: Baczo Tunde
foto – Florin Chirea

Craiova liceenilor

 

Stefanescu-Elena-Cristina-Laitmotiv
Lucrarea premiată anul trecut cu Medalia de Aur – Elena Cristina Ştefănescu – “Lait Motiv”

În 2009 începea un proiect unic în România, din câte știau organizatorii. Un salon de fotografie dedicat exclusiv liceenilor, și organizat după toate rigorile unui salon profesionist. Timp de șase ediții salonul a crescut și a demonstrat că ceea ce sperasem atunci se adeverește pas cu pas. Tinerii au prins gustul fotografiei iar lucrările lor au dovedit talent și  imaginație.

Suntem acum la startul ediției cu numărul șapte și sperăm ca aceasta să fie cel puțin la fel de reușită. Și mai sperăm ceva – ca până la urmă să identificăm sursa de finanțare pentru editarea unui album cu lucrările prezentate în toate edițiile de până acum.

”Craiova în imagini”
Ediţia a VII-a 2016

REGULAMENT
Salonul municipal de fotografie ”Craiova în imagini” este organizat de Asociaţia Culturală “Craiova”, Muzeul Olteniei şi Fotoclubul “Mihai Dan Călinescu” în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj și cu Fotoclubul ”Mircea Faria” şi se desfăşoară sub patronajul Asociaţiei ”DACICA” Societatea Română de Artă Fotografică.
PARTICIPANŢI
Salonul este destinat tuturor elevilor de liceu din clasele IX-XII, pasionaţi de fotografie.
Fiecare participant poate trimite 1-3 fotografii color sau monocrom (alb-negru, sepia etc.) printate pe hârtie fotografică la dimensiunea 20×30 cm. sau variante cu latura mare de 30 cm.
NU sunt admise lucrările procesate pe computer, colajele, supraimpresiunile sau cele pe care s-au aplicat diferite filtre. Singurele modificări admise sunt: reîncadrarea, corecţia luminozităţii si contrastului, remedierea defectelor (zgârieturi, pete) şi corecţiile cromatice necesare pentru a aduce imaginea cât mai aproape de normal, de veridic.
Participarea este liberă şi nu vor fi percepute taxe de participare.
TEMATICA
Fotografiile vor putea aborda întreaga paletă de activităţi din viaţa cotidiană a Craiovei, evitându-se imaginile care încalcă dreptul persoanelor la intimitate; nu vor fi acceptate lucrările ce vor promova discriminarea etnică, socială şi culturală, violenţa, sexul .
Vor putea fi abordate toate genurile artei: reportaj, portret, peisaj urban, sport, ceremonii cultural-artistice, fotografie de stradă, aspecte legate de viaţa cotidiană a elevilor.
Fiecare lucrare va avea înscris pe verso, în dreapta jos, citeţ şi cu majuscule: numele şi prenumele autorului, vârsta, denumirea completă a şcolii, clasa şi titlul lucrării. Titlurile vor fi succinte, sintetice, de maximum trei cuvinte.
Fotografiile trebuie să fie originale, realizate de autori. Nu vor fi accepate lucrări colective. Nu sunt admise lucrări copiate de pe internet sau preluate de la alţi autori. Încălcarea drepturilor de autor, prin folosirea neautorizată a altor lucrări, atrage eliminarea din salon precum şi anularea şi retragerea eventualelor premii și chiar răspunderea penală.
ÎNSCRIEREA LUCRĂRILOR
Lucrările vor fi depuse într-un plic la sediul Muzeului Olteniei (clădirea nouă) , str. Madona Dudu nr.14 şi vor fi trimise deasemenea şi în format electronic pe adresa craiovainimagini@gmail.com. Nerespectarea uneia dintre modalităţile de depunere a lucrărilor atrage după sine eliminarea fotografiilor din concurs.
JURIZAREA
Juriul salonului va fi format din personalităţi cunoscute din domeniul artei vizuale:
Preşedintele Juriului:
MIRCEA ANGHEL, artist fotograf, A.FIAP (Preşedinte al Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu” din Craiova).
Membrii juriului:
CRISTI NEDELCU – directorul Salonului.
VIOREL PÎLIGRAS, grafician (Asociaţia Culturală “Craiova”).
DORIAN DELUREANU, artist fotograf, președinte al Fotoclubului „Mircea Faria”).
Membrii juriului vor puncta fiecare lucrare în parte cu note de la 1 la 10, fără să cunoască datele de identificare ale autorilor şi vor selecţiona lucrările ce vor fi expuse în cadrul expoziţiei finale. Fotografiile care au întrunit cele mai mari punctaje vor fi selecţionate pentru premiere.
PREMIILE SALONULUI
În cadrul vernisajului găzduit de Muzeul Olteniei, vor fi înmânate premiile salonului, susţinute financiar de organizatori şi sponsori, câştigatorii fiind mediatizaţi în mass-media locală. Toţi participanţii care vor avea lucrări acceptate şi premiate în salon, vor primi gratuit câte un CD cu toate lucrările expuse și acceptate în salon.
Vor fi decernate următoarele premii:
Marele Premiu „NICU-DAN GELEP”
Medalia de Aur a Asociației „DACICA” Societatea Română de Artă Fotografică.
Medalia de Argint a Asociației „DACICA” Societatea Română de Artă Fotografică.
Medalia de Bronz a Asociației „DACICA” Societatea Română de Artă Fotografică.
Premiul Special „Florin Rogneanu” al Muzeului de Artă Craiova.
Premiul Special „Victor Boldâr” al Fotoclubului ”Mircea Faria”
Premiul Special al Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu”.
Premiul Special „Ştefan Ciuceanu” al Muzeului Olteniei.
Premiul de popularitate.
Premiul de popularitate va fi acordat fotografiei care va strânge cele mai multe like-uri după postarea lor pe această pagină, în competiţie intrând lucrările acceptate de juriu în salon.
CALENDARUL SALONULUI
Ultimul termen de primire a lucrărilor: Miercuri 7 aprilie martie, ora 16.00.
Jurizarea: Joi 8 aprilie.
Anunţarea lucrărilor acceptate în salon: Vineri 9 aprilie.
Vernisajul salonului: Joi, 15 aprilie, ora 11.00 la Muzeul Olteniei.
Relații la tel.
0722.805.866 – Cristi Nedelcu
0721.743.341 – Diana Nedelcu
email. craiovainimagini@gmail.com, accraiova@gmail.com

800 de cuvinte despre un salon de 80 de fotografii

Dacă, aşa cum se spune mereu, o fotografie face cât o mie de cuvinte, un Salon care reuneşte 80 de fotografii ar fi echivalentul unui volum cel puţin de dimensiuni medii. Un volum care ar spune povestea actuală a artiştilor fotografi din Craiova şi în special a momentului  în care aceştia şi-au reunit lucrările într-un salon ce reprezintă un punct de reper pentru fotografia craioveană.

Salonul are două merite importante. În primul rând alătură cele două fotocluburi din Craiova într-un efort comun de constituire a unui spaţiu de prezentare a activităţii artiştilor fotografi craioveni. Mai mult de atât, membrii celor două fotocluburi au decis să deschidă salonul şi către fotografii care nu aparţin niciunui fotoclub. Cum o bună perioadă de timp, activitatea fotografică a urbei a fost fragmentată, un astfel de nucleu de coeziune este binevenit şi se poate constitui într-un prim pas spre proiecte comune mai ample cum ar fi un Salon Internaţional.

salon foto

Al doilea merit al salonului este că aduce fotografia acolo unde îi este locul – pe simezele unei săli de expoziţie. Explozia tehnologică din ultimii ani ce a pus la îndemâna fiecăruia un device ce permite obţinerea unei fotografii de calitate şi dezvoltarea reţelelor de socializare au făcut din fotografie unul dintre mijloacele preferate de exprimare ale oamenilor. Numai că fotografiile care devin virale pe reţele chiar dacă, în sine, sunt lucrări remarcabile, au marele dezavantaj de a fi privite în contextul acelor reţele care sunt echivalentul unui Turn Babel. Zăboveşti asupra ei o clipă sau două, apoi treci mai departe pentru a afla ultimele ştiri internaţionale sau ce au mai făcut prietenii. Prin urmare, o fotografie artistică îşi pierde din expresivitate distribuită într-un astfel de context, chiar dacă, să recunoaştem, câştigă foarte mult în impact. În momentul în care o fotografie este aşezată într-o sală de expoziţie, ea este privită altfel, în alt context, de la altă distanţă (da, da şi acest lucru contează pentru că o oarecare distanţă îţi oferă o altă perspectivă asupra ei) şi i se acordă mai mult timp. Calitatea receptării fotografiei este cu totul alta într-o sală de expoziţie, decât pe internet.

Salonul este departe de a fi unul unitar nu doar tematic ci şi calitativ, dar asta reprezintă mai curând un punct de interes, pentru că se obţine astfel efectul dorit, anume acela de fotogramă a activităţii artiştilor fotografi din Bănie. Parcurgând cele 80 de lucrări expuse îţi faci o idee despre nivelul fotografiei din Craiova, mai mult decât dacă vezi un salon naţional în care sunt prezente şi premiate lucrări ale artiştilor craioveni. Asta pentru că într-un salon naţional selecţia este făcută de un juriu, ceea ce asigură un anume nivel al lucrărilor, în timp ce la acest salon, fiecare expozant a decis singur cu ce fotografii se prezintă.

Tematic, membrii Fotoclubului „Mihai Dan Călinescu” au decis să aibă o abordare unitară, alegând portretul, şi, mai specific, portretul alb-negru. Este una dintre alegerile şi uşoare şi grele. Uşoare pentru că spre deosebire de portretul color, cel alb negru focusează atenţia privitorului spre expresia modelului şi în acest fel face mai uşor de transmis mesajul, care, în cazul portretului color, poate fi obturat de atenţia acordată coloritului.

Dificultatea portretului alb negru vine exact din acelaşi motiv – focusarea privitorului pe expresia modelului, face să se simtă orice imperfecţiune şi orice ezitare a artistului. Aşadar decizia membrilor Fotoclubului „Mihai Dan Călinescu” este una curajoasă şi oferă privitorilor posibilitatea să înţeleagă mai în profunzime provocările şi capcanele portretului.

Membrii Fotoclubului „Mircea Faria” au decis ca tema să fie liberă, şi lucrările lor sunt cele care dau diversitate salonului, atât cromatic cât şi tematic. Lucrările lui Dorian Delureanu pot fi încadrate la categoria fotografie de idee, întrucât reuşesc să provoace privitorul prin punerea unor elemente banale într-un context ce creează ritmuri vizuale surprinzătoare.

Fotoreportajul este ilustrat de fotografiile lui Cătălin Boldîr şi Oana Ţigănilă ale căror instantanee surprind viaţa în momente de expresivitate deplină.

Nu lipsesc nici fotografiile a căror inspiraţie pare a veni din zona artei plastice, şi aici amintesc lucrarea lui Nicu Beletei cu o cromatică şi tehnică ce amintesc de impresionism, precum şi de fotografia „Necoplanare” semnată de Raymond Popa care tinde spre experimentul grafic.

 

Salonul Fotocluburilor Craiovene este un mod cât se poate de bun de a începe anul pentru fotografia craioveană. După cum au declarat organizatorii evenimentul va avea două ediţii în fiecare an, ceea ce înseamnă un alt pas înainte în colaborarea despre care vorbeam mai devreme.

Şi, în încheiere, mi-aş permite o sugestie –fiecare ediţie a salonului ar trebui „conservată” într-un mod oarecare (modalităţile tehnice prin care se poate face sunt diverse – catalog, CD, pagină de fb, site, etc) pentru că astfel putem avea la îndemână o mică istorie a fotografiei craiovene de azi.